Antreprenoriat la foc redus
V ăd un fel de grabă ciudată la foarte mulți oameni cu care interacționez. Înțeleg faptul că toată presa de business scrie despre succese răsunătoare și tineri antreprenori devotați și precoce, care la 24 de ani au 6 angajați și cifră de afaceri de 500 de mii de euro.
Vezi-ți de treabă! Nu spun că acele relatări sunt false. Nici nu mă interesează foarte tare care ar fi potențialele adevăruri legate de contextele excepționale ale acelor oameni de afaceri. Poate că e tata bogat, poate că e mama, poate e pe noroc, poate că nu contează absolut deloc. Să le fie de bine și să fie bucuroși cu succesul lor! Dar…
La ce te ajută pe tine? Ah, cauți scurtături? Te mânâncă în fund să ajungi ca ei cât mai repede și atunci ai vrea să știi cum au făcut și cum au dres-o! Care e calea cea mai scurtă de la sărăcie la bogăție financiară?
Nimeni nu știe clar. Și de aceea nu imi bat capul foarte tare cu acest subiect mai mult decât din curiozitate. Stai un pic, la ce te referi când cauți calea cea mai scurtă?
Vrei să depui cât mai puțină muncă? Te referi la faptul că vrei să reușești în afaceri cât mai repede ca și timp? Te referi la bani veniți din orice chiar dacă… mai puțin stabil sau „un pic” ilegal?
Păi hai să analizăm:
1. „Fără muncă multă” – nu știu ce să zic. De obicei, când aud asta de la o persoană tânără, eu citesc faptul că nu ți-ai descoperit încă pasiunea. Sau poate ți-ai descoperit-o, dar nu crezi că se poate monetiza. Ce vrei să faci toată ziua? „Să stau să mă uit la filme și să mă joc la calculator!” Lasă-mă să te întreb: Ești sigur? Ești absolut sigur că ai putea face asta o lună întreagă, 12 ore pe zi? Stai, nu îmi răspunde de florile mărului. Concentrează-te și imaginează-te făcând asta. Îți spun eu că nu ai cum să faci doar asta, neproductiv. A, dacă ești streamer, da. Dacă ești critic de filme, cu un blog, da. Dar nu poți să faci asta din lene pură.
Cred cu tărie că oamenii normali la cap sunt incapabili să fie leneși, să nu facă nimic. Toți care cred asta se mint și, de fapt, realitatea este că nu știu ce le place să facă. Asta cu „găsitul pasiunii” e un domeniu care mă interesează foarte mult.
Îți repet, nu există să nu faci ceva cu drag, să nu fie ceva la care să muncești cu drag. Orice. Mecanic auto, gaming, scris povești. Caută cu atenție unde altundeva decât…în tine?
Următoarea scurtătură era:
2. „Cât mai repede”. Antreprenoriatul în sine e greu de demarat. Dacă ai un produs nou, pe bune, îți ia 2 ani, minimum, să îi pui la punct toată lansarea. 2 ani. Ce? Ai văzut oameni care au reușit într-o lună? La prima lor afacere? Nu există așa ceva pentru noi, oamenii normali. Iarăși vorbim de contexte excepționale?
3. „Să vină banii, nu contează de unde.” Am spus-o de foarte multe ori. Cine aleargă doar după bani în antreprenoriat, se va alegecu depresie, nervi și frustrare. Te înțeleg! Și eu sunt sătul de sărăcie. Sunt sătul să nu am bani ca să pot să îmi văd de viață liniștit și de acele lucruri pe care vreau să le am, dar ești sigur ca doar de BANI ai nevoie?
Dintre toate aceste precipitări, doar cea legată de timp merită un sfat de final.
Pasiunea ți-o vei găsi doar când ești pregătit să fii sincer cu tine.
Dacă vrei doar bani, nu mă interesează ce faci. Ești om matur și vaccina și sper să ai grijă de tine.
Ai răbdare cu afacerea ta. Orice zi în care nu pierzi, e o zi câștigată. Chiar dacă nu faci 100 de mii de euro în primele 6 luni. E OK! Ca și mâncarea aia bună de încremenești de plăcere când o guști, cel mai bun antreprenoriat se face la foc redus, în 3-4 ani, și nu „prăjit în baie de ulei” în 4 săptămâni.
Comenteaza