Lasă bogăția, înconjoară-te de spor!
S unt sigur că ai auzit sintagma „Ești media celor 5 care te înconjoară”. Sună foarte bine și foarte logic. Cu siguranță dacă stai în preajma unor valori, devii și tu o valoare printre ei pentru că acei 5 magnifici din viața ta te vor sprijini, te vor motiva, te vor educa, te vor trage după ei intelectual și în materie de succes, inclusiv în materie de afaceri.
Cool! Aș vrea să te întreb dacă, în ciuda faptului că ți se pare logic și motivațional, nu ți se pare totuși foarte greu de realizat. Sunt convins că cel care a inventat sintagma a fost bine intenționat, dar să mă bată cucu dacă am înțeles vreodată cum poți aplica pragmatic acest îndemn. Cum supărare fac să nu dau de proști în viața mea? Ce înseamnă să am 5 oameni deștepți în viața mea? Ne întâlnim o dată pe săptămână? În ce context? Asta înseamnă că nu mai ies la bere cu niciun prost simpatic?
Mă bântuie această propoziție de câțiva ani. Cine știe exact în ce context istoric se afla domnul sau doamna genială care a scos-o. Sunt sigur că nu avea internet, social media sau vreun context de birou corporate. M-am tot gândit și la un moment dat mi-am dat seama ce înseamnă pentru mine.
Cel mai mult contează pentru mine productivitatea de peste zi. Cât de productiv sunt. Îmi e foarte greu să cred că, dacă mă întâlnesc cu 5 milionari, de mâine voi fi pe drumul care, în 2 ani, mă va face și pe mine milionar. Numai dacă mă finanțează ei. Să fie atât de importante sfaturile unui milionar în euro către un tânăr sărac? La fel, nu cred că voi deveni mai deștept. Repet, cât timp pot să frec la cap cu întrebările mele niște oameni inteligenți? Sunt sigur că aș putea „suge” din experiența lor ca un burete, dar din nou, nu cred în coaching-ul bazat pe experiențele altora. Alte contexte. Alte timpuri. Alte oportunități.
Revenind, am observat că în materie de productivitate, dacă mă înconjur doar de oameni harnici, cu spor, care nu procrastinează, devin și eu mult mai productiv. Da! Cred că sporul este molipsitor. Cred că se poate transmite ca o „boală bună” cu care vrei să te „infectezi”.
Cum de sunt atât de sigur? Pentru că am avut parte de contrastul necesar. Am lucrat cu oameni super inteligenți și bogați, care însă erau păgubos de neproductivi. Fie o lălăiau, fie făceau ce făceau și făceau prost totul. Chiar dacă au avut succes la un moment dat cu atitudinea lor. Nu au știut să își adapteze pragmatismul și deci… nu mai aveau spor.
Am ajuns să îi numesc „luzări” pe cei care îmi mâncau și mie sporul. Acei parteneri, colaboratori sau colegi care aveau darul să „strice” mediul cu atitudinea lor de pierzatori, erau oameni buni, dar de la un moment dat asta nu mai e de ajuns. Sunt cu totul de acord, așa cum am mai zis, că e OK să fii leneș. E OK să procrastinezi. E OK să greșești. Dar trebuie să o faci singur și nu să îi tragi și pe alții după tine doar ca să nu te simți tu prost.
Așadar, nu am fost niciodată în situația să îmi aleg 5 milionari sau 5 genii care să mă facă mai bogat sau mai inteligent, dar, cu siguranță, am fost mult mai productiv când am avut alături 5 oameni care trăgeau la aceeași căruță, care aveau spor, care săreau să te ajute și îți cereau să îi ajuți pentru scopul comun. Cei mai buni 5 din viața mea sunt o echipă care face treabă.
Comenteaza