Mulți spun „designer grafic”, mulți spun „graphic desginer”, puțini spun „grafician” sau „dizainăr”. Nu am auzit pe nimeni însă, care să se fi plâns de acest aspect al nomenclaturii, cum era cazul „copywriter” vs „copyrighter”. (Primul episod îl găsești aici)
Ce te-ar ajuta să ocupi o astfel de poziție?
EDUCAȚIE
Contrar așteptărilor, am întâlnit foarte multe cazuri în care o Școală de Arte a încurcat evoluția unui designer grafic. Există puțini oameni care știu să folosească doar ce au nevoie din învățăturile unor astfel de școli pentru a performa într-un mediu comercial. Când se întâmplă, e drept, ies lucruri senzaționale. Problema celor mai mulți care urmează cursurile unei școli de artă este că își însușesc un anume stil, sunt învățați că asta e bine și chiar este în afara mediului de agenție. Când lucrezi pentru clienți ai nevoie de un context special și destul de rar să poți face asta, să îți impui abordarea personală în zona vizuală, pentru că beneficiarul își dorește fie o oglindire a lui (cel mai des), fie o oglindire a publicului țintă (the smart choice).
Am avut cazuri în care „Am abordat cubismul în logo pentru că Chagall este idolul meu.” Și eu cum vând asta? Într-o agenție, trebuie să vinzi design pe bani și nu să prezinți „cheștii” cu un potențial estimat artistic. Asta nu înseamnă că nu poți găsi inspirație în Picasso pentru un logo comercial care să se vândă.
Concluzia este că dacă ai făcut o școală de arte, să nu crezi că ai tot ce trebuie pentru a fi un bun designer grafic (în varianta digitală, vorba unui cititor) sau că ai garantat un loc într-o agenție.
Am văzut, mai nou, cursuri de Photoshop sau alte programe care se predau în Facultăți. În aceiași notă, dacă „știi Photoshop” nu înseamnă că ești pregătit pentru o astfel de meserie. Am primit foarte multe portofolii cu „manipulări photo” de genul „Mamă, uite ce șmecherie știu să fac cu <<blending mode>>” sau cu decupaje și asamblări „artistice” numai bune pentru ornat poezii scrise în adolescență.
Insist, agenția trăiește vânzând un „produs”. Deși creativitatea poate fi subiectivă, un om cu experiență poate împăca și avântul artistic, și nevoia sau cererea clientului cu scopul de a supraviețui.
PERSONALITATE
Ca și în cazul copywriterilor este nevoie de atenția la detalii, predispoziția de a accepta critici, răbdare, rezintența la stres. În plus ai nevoie de încă un kilogram de atenție la detalii, pentru că dacă nu e aliniat „pixelul albastru” să îl aliniezi.
În timp am descoperit o latură a personalității unui bun designer grafic pe care o consider esențială. Se întâmplă foarte des, la începutul carierei să greșești anumite lucruri de care îți dai seama fie în timpul procesului sau după terminarea unui proiect. Ai nevoie de o energie interioară extrem de puternică să refaci tot, doar pentru că așa trebuie. Nu pentru că te plătește nimeni (tu ai greșit), nu pentru că vede cineva (toți știm să mascăm în design greșelile), ci pentru că proiectul ieșit din mâna ta trebuie să iasă perfect. Am stat de multe ori după program să corectez, am revenit noaptea la birou de multe ori ca să refac ceea nu era cât se poate de bine – nu pentru că era firma mea (clientul nu vedea că am uitat să pun mai mult contrast pe imagine), ci pentru că așa trebuie.
Modestia ajută foarte mult. Designerul grafic are munca lui care îl laudă. Când vocea muncii tale este dublată de vorbele sau atitudinea ta, atunci iese un fel de creatură dizgrațioasă și pe care îți vine să o dai afară din casă. Nu sunt de acord cu modestia bisericească, când cineva insistă să te „bată” din vorbe, dă-i peste nas. Să ai doar cu ce.
Cum te pregătești pentru angajare?
În comparație cu un copywriter, portofoliul tău de angajare nu prea are cum să fie făcut din liceu sau din facultate, ci doar din momentul în care te apuci efectiv de lucru. Cei mai mulți designeri juniori încep prin a face lucrări mici pentru prieteni, pentru cunoștințe, alții încep și lucrează ca și freelanceri pe site-urile cu „concursuri de design”. Oricum e bine atâta timp cât te perfecționezi continuu, înveți constat și nu îți iei nasul la purtare.
TEHNOLOGIE
Nu zăbovi prea mult pe acest subiect – lucrurile sunt clare – Photoshop, Illustrator și InDesign. Nu ignora Corelul pentru că în România, datorită costurilor, este mai accesibil companiilor și este, încă, un format acceptat de majoritatea firmelor de producție sau tipografii.
După ce înveți aceste softuri prin tutoriale video (Lynda.com sau Total Training) apucă-te și lucrează, exersează și experimentează. Faptul că ai dobândit niște cunoștințe tehnice, repet, nu te face designer grafic.
ÎNVĂȚAREA
Pentru un designer grafic este important să copieze nu o lucrare bună, ci sentimentul transmis de acea lucrare. Pentru asta, în fiecare zi, trebuie să stai cel puțin o oră pe site-urile „cu inspirații” – cu galerii de lucrări (logo-uri, website-uri, afișe, stationary, packaging). Inevitabil te vei îndragosti de un logo (de exemplu) . Ce trebuie să faci pentru a surprinde ideea de sentiment, de energie, este să îl analizezi în detaliu (forma fontului, combinația cromatică, modul cum e prezentat și contextul în care este afișat, îmbinarea dintre iconotye și logotype, ș.a.) Trebuie să găsești răspunsul la „De ce îmi place atât de tare acest logo!”.
Chiar și designerii grafici trebuie să citească cărți. Inspirația derivă din cultura generală vizuală și non-vizuală pe care o dobândești. Nu ai cultură generală cu tona? Inspirația va veni mai greu. E simplu.
PORTOFOLIU
Pentru primul job într-o agenție, trebuie să ai lucrări făcute „pe bune”. Încearcă să nu îți vinzi sufletul pentru a face rost de lucrări practice. Dacă poți, învață-te să ceri bani pentru tot ce faci. Motivația financiară este foarte importantă pentru un designer grafic. Trebuie să accepți sau să cauți proiecte astfel încât să ai în portofoliu:
– 5 logo-uri bune – secretele importante pe care vreau să le ai în minte atunci când prezinți logo-uri într-un portofoliu sunt:
- să prezinți geneza – dacă nu ai „barbă” la scris, fă o schemă evolutivă – de unde ți-a venit ideea, cum ai transformat-o, cum ai combinat-o , care e povestea
- să prezinți și varianta pe pozitiv (pe fundal deschis) și cea pe negativ (pe fundal închis)
- să prezinți musai aplicații ale logo-ului altele decât cărți de vizită – trebuie să fie aplicații care să aibă legătură cu domeniul de activitate al „clientului” – de ex.: dacă e firmă de construcții pune sigla pe o betonieră.
Ai aici exemple câte vrei.
– 5 layout-uri print bune – adică din zona:
- Design de fluturaș
- Design de afiș
- Design de mapă sau machetă de presă
- Design tip Listă de prețuri sau ofertă produse, ceva cu multă informație ce trebuie aranjată astfel încât să arate bine și să fie lizibilă
- Design de fomular – cerere de ceva, formular de înscriere, un „application” la ceva.
- Design de pagină de catalog, prezentare de firmă sau revistă – sau orice altceva care să îmi demonstreze (mie, ca și angajator) că știi lucra cu text mult și imagine
– Packaging – dacă ai. Nu mai mult de 5 proiecte.
– 5 layout–uri de website – cele mai bune.
Pune în portofoliu doar ce crezi că este relevant, nu trebuie să îndeși în respectivul document .pdf (de maximum 4 Mb) toate bannerele, autocolantele sau gravurile care le-ai făcut.
În cazul designerilor grafic este mai puțin importantă scrisoare de intenție. Recunosc, în cazul în care ești la primul job într-o agenție, nu ar strica să scrii câteva rânduri care să răspundă în avans la niște „De ce?”-uri.
CV-ul e musai pentru că foarte mulți șefi de agenție sunt interesați de locurile unde ai muncit și perioada. În cazul acestui document, în calitate de designer grafic, poți să faci o demonstrație de forță creativă. Ai mare grijă însă, să nu copiezi, să fii original și să fie inteligibilă lucrarea (nu pune scrisuri în unghi de 30 de grade și apoi la – 50 de grade, să fiu nevoit ca angajator să fac febră musculară la gât încercând să îți citesc C.V.-ul).
(citește în continuare Episodul 3)
Photo: Future information by Stockfresh
Comenteaza