Ți-ai asamblat protofoliul? Ai strâns tot din arhive? Te-ai chinuit? Dacă da, să îți fie învățătură de minte să salvezi și să faci ordine pe viitor în fișiere imediat ce ai terminat un proiect. Salvează fonturi în acel director, nu te baza pe „îmi este instalat” sau „nu am timp”, salvează versiunile anterioare, nu salva peste fișierul master, păstrează separat imaginile neprelucrate, cele brute, etc.

Aici găsești: Episodul 1 și Episodul 2. Iar mai jos, găsești continuarea.

Cum te angajezi?

Ca și în cazul copywriterilor, alege-ți agenția care ți se potrivește! Nu zic să faci nazuri, ci să ai grijă unde ajungi. Multe anunțuri de angajare pentru designeri grafici încep cu „avem nevoie de persoane creative” și cînd colo ajungi să faci DTP la cărți bisericești și aranjări de tabele din Excel în InDesign până verși, adică 10 luni pe an. Nu trebuie să cazi nici în extrema cealaltă, să ai impresii de artist și să refuzi să pui diacritice în dulcele stil chinezesc sau să nu faci ce este nevoie pentru ca agenția să îți poată plăti salariul.

Dacă ești la început, una dintre regulile pe care ți le recomand este ca agenția la care te angajezi să aibă cel puțin încă un designer grafic mai bun ca tine. E foarte important să ai de la cine învăța. Dacă ajungi să lucrezi în luna de probă în acea agenție și observi că ești cel mai bun din departament, deși e primul tău job într-o agenție, cere-ți scuze și părășește „oportunitatea” de a sta 2 ani fără un mentor (sau ceva asemănător). Sunt cei mai importanți ani, nu îți permiți să te privezi de așa ceva. Tutorialele video ce te învață Photoshop sunt foarte bune, însă nu te fac designer grafic. Secretele meseriei se împrumută pe viu cu drag de la cei cu mai multă experiență.

Nu uita! Luna de probă este pentru agenție o bună ocazie să vedă de ce ești în stare și pentru tine să vezi ce se întâmplă în agenție. Trebuie să fii atent la orice, să „înregistrezi” tot și să decizi dacă poți sau nu lucra în diferite contexte, cum ar fi:

  • Momentele în care refaci de 3 ori același proiect pentru că trei oameni conduc proiectul și fiecare îl contrazice pe celălalt (vine șeful de departament și îți zice să faci verde, apoi vine accountul și se strâmbă la tine pentru că, știe el, că „portocaliu” a spus clientul, apoi vine șeful de agenție și te ceartă că nu asculți de cine trebuie, că nu e firma „lu’ tac-tu”, și că trebuie să faci albastru;
  • Agențiile în care Clientul nostru e stăpânul nostru „no matter what” – sunt foarte periculoase aceste agenții pentru cariera ta. Nu mă contrazic! Agenția trebuie să supraviețuiască, trebuie să facă bani. Nu se poate însă să faci întotdeauna exact ce spune soția clientului doar pentru că „plătește factura”. Trebuie să vezi un minim de efort din partea cuiva în a încerca să îl convingă pe client să accepte soluții mai bune. Până la urmă e vorba de munca agenției. Faci 8 proiecte de dragul supraviețuirii, dar 2 le faci pentru că ești profesionist și pentru că reușești să îți impui punctul de vedere. Dacă clientul știe mai bine decât tine, atunci de ce naiba ți-ai făcut agenție?
  • Haosul gestionării proiectelor – „Fă asta! Ba nu, fă asta că e mai important! Lasă joaca, ocupă-te de cealaltă! Ce faci? Nu te-ai apucat de prima? Apoi, măi copile, te miști cam încet. Nu ai terminat nimic din ce ți-am dat de lucru!” – Nu zice nimeni că în toate agențiile trebuie să fie o stare de Zen. Întotdeauna există momente de haos și de „acum că te omor dacă nu faci ASTA acum”. Hai o dată pe săptămână. Hai o săptămână pe lună. Dacă aceiași „melodie” se întâmplă însă, în fiecare zi, aia nu mai este normal.
  • Timpul scurt alocat realizării unui proiect – din nou, nu se va întâmpla ca pe un proiect de identitate de 300 de euro să te lase cineva să stai 2 săptămâni. Să faci doar acel proiect. Să fim serioși.  Nu e OK nici să ai o oră și jumătate la dispoziție (nu când ești junior).
  • Stresul pe care îl poți tăia cu lopata – o agenție „creativă” nu e fabrică, să produci pe bandă norma zilnică de „chestii”. Trebuie să fie o atmosferă relaxantă, să te poți juca muncind, să lucrezi și să nu simți, să vezi zâmbete, să te lase să asculți muzică, să ai voie să îți duplici orice univers în care tu lucrezi cel mai bine atâta timp cât nu deranjezi pe nimeni. Aceste lucruri trebuie încurajate. Nu înseamnă lux (să fii singur în birou), nu înseamnă să fumezi 10 țigări pe oră sau să stai 2 ore pe zi să combini „la colega”. Înseamnă să fii responsabil și să îți faci excepțional treaba și înseamnă să ai unde să o faci.

Poate că nu te deranjează niciunul din contextele descrise de mine mai sus. Dacă e așa, să nu te simți prost. Nu înseamnă că e ceva în neregulă cu tine. Poate ești flexibil și puțin pretențios. E OK! Ce te rog este să nu renunți, nici în ruptul capului, la oportunitatea de învăța de la cineva, de a primi provocări care să te facă să devii mai bun și de a primi aprecierea pe care o meriți, respectiv mustrarea constructivă (argumentată) de care ai nevoie pentru a evolua. Dacă toate acestea se întâmplă, atunci e bine.

Cum rămâi angajat?

Respectă-ți deadline-urile! Cere voie să lucrezi de acasă, dacă e nevoie, și dă totul pentru a-ți ajuta agenția. Dacă după luna de probă, ai acceptat cu bune și cu rele agenția atunci asumă-ți tot și fă la timp tot și întotdeauna mai bine decât data trecută.

Și pentru tine este valabilă SIGURANȚA rezolvării oricărui proiect. Ești designer grafic profesionist, ce mama supărării? Așadar nu există: nu am avut inspirație, nu am știut sau nu am putut. De asemenea nu uita că trebuie să înveți în continuu cel puțin 2 ore pe zi – în afara serviciului.

IMPORTANT

Odată ce ai ales una din pozițiile de bază din departamentul creativ (copywriter sau designer grafic) te rog să îți iasă din cap următoare propoziție: „Jobul meu este de 8 h!”. Scrie undeva asta, pe o hârtie sau un post-it și dă-i foc. NU EXISTĂ AȘA CEVA! Mai ales aceste două posturi sunt posturi „de 24 de h”. Când dormi, când faci pishy sau cacky, când te speli pe ochi și/sau pe dinți, te vei gândi și vei vedea totul cu ochii meseriei tale, cea pe care ți-ai implantat-o în suflet.

Ai dreptate, sună a obsesie. Este!

Când mă duc la restaurant, corectez meniul împreună cu soția mea și apoi comandăm. Am buzunarele pline de fluturași – fetele din mall se sperie când mă duc să cer de „bună-voie și nesilit de nimeni” materiale. Păi să vedem cine le-a făcut, cum le-a făcut, cum e tiparul, ce gramaj are hârtia, cum e textul, este ceva interesant, cum e aliniat telefonul, a pus iconuri simpatice sau din Webdings, ca țăranii, păi nu? La raftul cu bere din Carrefour, ambalajele mele favorite, stau 45 de minute deși sunt băutor de țuică. Știu exact cine și-a făcut rebranding din raionul de gemuri sau siropuri. Știu exact ce ambalaje de cafea îmi plac, am listă cu cele care ar trebui să aibă ceva mai bun, am poze de mobil cu toate poveștile frumoase de pe etichetele de vin. Nu pot mânca cerealele dacă nu am citit textul dinaintea ingredientelor și dacă nu am reconstruit în mintea mea toată macheta. Și multe altele. Este o boală de care m-am îmbolnăvit cu drag pentru că iubesc ceea ce fac. De aici derivă și…

Cum devii indispensabil? Cum ajungi printre Cei Mai Buni?

Nu știu, nu am întâlnit pe nimeni care să știe altă cale: trebuie să mânânci design grafic pe pâine dimineața, la prânz și seara. Trebui să faci în plus variante, să reușești să te transpui în pielea target-ului tău, să devii cameleon. Să lucrezi în stil baroc și să știi pe de rost ce elemente din arhitectura Ludwigsburg Palace s-ar potrivi invitației pentru ambasada Germaniei la București (exemplu). Să treci mâine în starea de rock alternativ și să reușești să comunici exact stilul vizual al muzicii, ce se va asculta peste 4 săptămâni în Arenele Romane, în afișul pentru „nu-știu-ce” concert.

Să îți pregătești mereu debaraua de lucruri care te inspiră, să îți fie ordonată, să poți găsi ușor în ea idei. Nu e deloc o idee proastă să porți carnețel după tine, să faci pe ascuns poze la ramuri de copaci, să vezi logo-uri în mușuroaie de furnici și alte bazaconii care pe alții poate îi sperie.

Fii deschis la orice! Orice poate să fie implementat în lucrările tale! Lucrările tale sunt totul!

Fi-ți creativi, în fiecare zi! Uimește-i!

Photo: Chameleon by Stockfresh