Citeam sâmbătă o postare de pe blogul lui Liviu ce avea ca subiect niște vedete autohtone care cântă manele. Nici măcar nu pun ghilimele când spun vedete pentru că, dacă ar fi să numărăm câți români îi știu pe acești protagoniști sunt sigur că nu am avea surprize: sunt foarte mulți. La nivel de notorietate, sunt niște vedete.
Manelele au „un branding prost”?

Din nou, e discutabil. Următoarea frază e adevărată: „Există mai mulți români cărora le plac manelele decât cei care spun că acest gen de muzică ar trebui interzis.”

Dacă ar fi să cuantificăm brandingul manelelor și al maneliștilor după awareness și simpatizanți eu zic că nu e un curent muzical care, din punct de vedere al comunicării, să nu fie luat în considerare.

Au ăștia vânzări de CD-uri (și casete), de numa’. Faptul că ii piratează lumea în draci i-a deranjat la un moment dat, până s-au prins că defapt e cea mai bună publicitate posibilă.  Sunt convins că au cele mai multe cântări pe an și cele mai bine plătite. Colac peste pupază devin și endorseri de succes. Reclama cu Guță la Cotnari are 150.000 de vizualizări pe YouTube. Păi, ca viralitate (si virilitate), nu știu câte reclame „la costum” au asemenea succes.

Ca bucătar, aș folosi aceste ingrediente?

Nu pot sa încep să latru acum, spre Cotnari de exemplu, că ce inculți și ce de căcat sunt că au abordat un astfel de personaj care să îi reprezinte. Pe cuvânt, că nu știu dacă e greșit sau nu. Dacă oamenii își doresc vânzări și ACEST public țintă, niciun specialist sau expert în marketing nu poate arunca primul piatra.

Aveam o discuție pe Facebook cu un avocat vis-a-vis de reprezentare (eu cu maneliștii, el cu infractorii). Adică, eu aș promova maneliști în campaniile clienților mei? Sincer, la prima audiție a întrebării, instinctul a spus „Nu!”. Însă nu cred că sunt pragmatic spunând „doar” acest nu. Adică, aș arăta cu degetul către persoana Dragoș Alexa care nu ascultă manele – ea e vinovată de această perspectivă „obtuză”. Ca specialist de marketing însă, având în vedere că nu pot să spun că reclama la Cotnari este o greșeală, înseamnă că… am un „Da!” în taste.

Și mai concret, pentru anumiți clienți de-ai mei, în contextele mai „spălate” de scenariu și regie, cred că aș folosi un manelist/ o manelistă ca endorseri. Dacă li s-ar potrivi, dacă acest lucru i-ar ajuta, cine sunt eu să le răpesc un plus de vânzări doar pentru că nu îmi plac manelele.

Mergând și mai departe, nu cred că aș refuza ocazia de a face consultanță pentru un manelist. Adică să îl iau ca proiect și să îi fac tot, de la nume de scenă până la scenariu de videoclip. Cred că m-aș distra foarte tare, pe lângă faptul că nu cred că aș avea o problemă în a primi aprobarea bugetului.

Azi, acum, ca agenție tu ai refuza un proiect dacă ar veni de la un impresar de maneliști? Nu răspund eu, în locul tău, la această întrebare. Știu prea bine piața de creație, știu ce bugete există în flux în România și sincer, nu cred că ar prinde rău nimănui o abordare și a acestui tip de clienți. În general trupele de muzică sunt foarte prost reprezentate la capitolul ăsta, dar acum mă refer doar la Maneliști.

Știi care este cea mai și cea mai mare problemă?

Problema nu este dacă aș face sau nu consultanță pentru un manelist. Asta e simplu: ți-e foame sau nu ți-e foame?
Cea mai mare problemă este dacă ȘTIU SĂ FAC LUCRURILE SUFICIENT DE PROST astfel încât să nu îi scad lui Guță vânzările?

Vorbesc foarte serios!

Filosofia de la care pornesc face parte din volumul de Gânduri și Cugetări Băubile scrise de Liviu Alexa și Iulian Haba și pornește, pe scurt, de la ideea că „Dacă faci lucrurile prea bine în România, ai foarte mari șanse să ai mai puțin succes decât dacă le-ai face la fel de prost ca alții.”

Dacă succesul unui manelist constă în primitivitatea cu care își face coperțile la CD-uri sau afișele de concerte?

Oare oamenii nu sunt educați vizual sau ADORĂ efectele speciale de film de 1963 din mai toate video-clipurile?

Pentru vizitatorii site-ului unui manelist contează fontul Arial alb pe negru și cel mai vechi șablon de Joomla din Lume sau am voie să fac un site ca lumea?

Dacă scad vizitatorii? Dacă scad vânzările?

Dacă, cu toată consultanța mea, manelistul pe care îl voi reprezenta va fi invitat la mai puține botezuri, nunți și înmormântări decât anul trecut?

Mi-o iau dacă îi stric „brandingul prost” dar bun pentru buzunarul lui?

Fiți creativi dar cu măsură!

 

Foto: https://wikimedia.org