Am impresia că am mâncat o dată brânză din asta, La Vache qui rit. Adică “Văcuța care râde”. E interesant să ai un produs care în loc de nume are o sintagma. Slogan nu e. De ce nu e? Păi tocmai, pentru că nu are Nume.

Să ne uităm la spot:

Așadar:

  • „Pregătim brânză” – noi vacile; nu înțeleg de ce văcuțele dau buluc în Fabrica de Brânză cu bidoanele de lapte goale. Probabil că se mulg singure… sau una pe cealaltă?
  • Îmi place Vacuța Ninja – cea care taie bucățelele de brânză. De aici deducem că vii la servici, te mulgi și apoi cu brânza de ieri facem altă brânză… topită însă.
  • „Ne place, ne place, ne place” – reușită melodia! Cui „ne place”? Nouă, vacilor? Este o văcuță care adulmecă din cratiță (din cupru, să nu se prindă) brânza proaspăt topită. Oare cum miroase brânza de e așa de satisfacută văcuța?
  • Urmează vacuța cu ochelari,  care lucrează la forme – de atâta concetrare să fie totul perfect i-au crescut dioptriile; văcuța cu cască de McDonald’s Drive și role și, în sfârșit, vacuța Inspector, adica Șefa. Se poate înțelege, dacă mă gândesc bine și având în vedere și ambalajul, că această văcuța e de fapt Regina stupului de Văcuțe. Așadar, tot laptele din brânză este probabil al ei?
  • Vaca gustă brânza topită de vacă – aici voiam să ajung! Dacă era vițel, întelegeam. Dar de ce trebuie să fie văcuțele cele care mănâncă Brânza? Adică ce? Asta e promisiunea de vânzare a produsului: „Branza topită din lapte de vacă, atât de bună încât și vacilor le place”?

Șefa își dă aprobarea – adică râde (de aici și denumirea produsului). E conform STAS-ului. Toate vacile sunt fericite. O să primească salariile în brânză! Hai să mâncăm brânza făcută din laptele nostru. „Veselie zi de zi”. Adică în fiecare zi se întâmplă treaba asta.

Nasol, oricum, cu vacile angajate. Dacă se îmbolnăvește una ai și lipsă de forță de muncă și deficit de materie primă.