Nu aniversez nimic, nu am câștigat niciun proiect mare, nu am înregistrat niciun succes notabil în ultimul timp decât în ceea ce te privește.

Acum câteva săptămâni scriam un articol despre motivele pentru care scriu. Mulți dintre cititori au înțeles că mă plâng oarecum pentru că faceam referire la faptul că nu îmi imaginam că numărul cititorilor mei  va crește atât de domol. Îmi cer iertare. Nu am vrut să pară că nu îi apreciez pe cei care mă citesc. Dimpotrivă, sunt recunoscător pentru fiecare articol pe care îl citești, pentru răbdarea și efortul pe care îl depui făcând asta. Îi spuneam unei cititoare că aș scrie articolele astea și pentru un singur cititor. Dacă reușesc să îl ajut cu ceva, e suficient. Scriind pe acest blog reușesc să îmi clarfic o groază de lucruri, pe care le știu dar pe care nu am avut niciodată timp să le „verbalizez”. Nu am stat niciodată să îmi pun problema cum aș defini Marketing-ul – la modul concret de a pune mâna și de a scrie o definiție proprie pe baza a ceea ce te-ai lovit. E o experiență fantastică.

Bineînțeles că nu am cum să îi mulțumesc pe toți. În marketing și în creație este prima lecție pe care o înveți – e ca la orice nuntă, întotdeauna vor exista 5-6 oameni care vor mustăci a dispreț și nemulțumire față de gazde. Când spun „să îi mulțumesc” mă refer la faptul că articolele mele poate nu ajută cu nimic o anumită afacere, poate sunt prea general, poate sunt prea tehnic. Mi s-au spus toate aceste lucruri.
Ce e ciudat, că primesc anonim doar partea de „prostule” și „inutilule” și mai puțin partea de ”Nu ai putea să spui mai concret” sau „Nu am înțeles asta”. Am răspuns la toate e-mailurile pe care le-am primit în legătură cu ce scriu pe blog. Crezi că nu îți voi răspunde? Testează-mă! Dacă ai vreo nelămurire voi fi mai mult decât fericit să încerc să o rezolvăm împreună. Cele mai bune subiecte de pe blog sunt inspirate din astfel de interacțiuni.

Încerc și îmi dau silința mereu să mă corectez, să studiez mai mult și să caut exemple cât mai bune, cât mai românești. Unul dintre lucrurile pe care le reproșez cărților traduse din literatura de specialitate din afară este lipsa de pragmatism și asezonare culturală. Când citești anumite cărți îți vine să îți dai palme – exemple care nu au cum să funcționeze niciodată în România, cugetări din altă Lume și din alt Timp, ș.a. Asta încerc să nu fac. Îmi doresc să fiu folositor. Atât cât pot și cât mă pricep.

Îți mulțumesc, așadar, că mă citești!

Cu drag,

Dragoș

 

Foto: http://www.candy.org