Această postare este prima dintr-o nouă categorie: Proiecte din Vis. Și tocmai pentru că este o categorie prin care vă voi spune cele mai ascunse vise profesionale am să încep cu un Proiect Imposibil – rebrandingul Bisericii Ortodoxe Române. Departe de mine orice ironie sau luare în derâdere a acestei Instituții.

BOR sună cool

Nu înțeleg de ce Biserica Ortodoxă se “promovează” pe www.patriarhia.ro și nu pe www.bor.ro. S-ar putea totuși ca acesta din urmă să nu fie domeniul lor (dar asta nu este o scuză).

Mie îmi place BOR. Mai ales că primul gând de implementare mi-a venit ca mesaj pentru un tricou promoțional  numai bun de dat tinerilor.

“Patriarhia” nu e la fel de cool, e un termen – Sperietoare. Una dintre primele valori care cred că ar trebui transformate în promisiunea de brand este Vechimea / Arhaicul general care învăluie Biserica. Șiretlicul ar fi să ne concentrăm pe promovarea TRADIȚIEI Religioase dar să o îmbrăcăm în alți termeni.

De multe ori mi s-a întâmplat ca, încercând să forțez negativ o sintagmă, să primesc de la creier exact soluția de care am nevoie. Într-un brainstorming unele din soluțiile creative vin din remarci de genul „Tinerii vor zice „BOR  vine de la BORING”? Perfect, hai să punem asta pe ceva. Să anticipăm exact astfel „răutăți” și să le contrazicem.  Putem face inclusiv un fel de teaser. Nu trebuie să scrii mot-a-mot de la ce vine BOR, haideți să îi  lasăm pe oameni să investigheze.  În acest sens v-am pregătit și grafica de mai sus. Te poți prinde ușor. Există un indiciu vizual (crucea de la B). Poate fi o siglă potrivită (ca exemplu de simplitate).

Față de ce au acum:
Înțeleg că actuala siglă reprezintă FOARTE multe lucruri.  Dar având în vedere că ea nu este folosită decât în însemne oficiale și aproape sigur doar în relațiile intra-instituționale atunci aș alege o alta față pentru BOR.

Paranteză: În ultima vreme parcă toți se tâmpesc.  Au ce au instituțiile din România cu siglele astea înregistrate în INSTITUTUL ROMÂN DE GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ. Doar Țiriac Auto în anul 2011 și-a verificat si  înscris noua siglă acolo (despre  noveau riche intr-un alt post). Suntem în 2011, îi așteptăm pe extratereștrii, vrem să devenim nemuritori și Guvernul României și Președenția și  toate primăriile o țin cu steme învechite și ponosite. Ați văzut guvernul Olandei ce identitate are? Ia vedeți:

Schimbarea la… brand

Și ca să nu fac o postare de 10.000 de semne voi alege 5 elemente ce ar putea să rezolve problema brandului BOR.

  1. Linia Melodică a Slujbelor – aș crea împreună cu un preot mai „răsărit” ca și experiență muzicală o linie melodică nouă și setată pe o tonalitate majoră nu minoră (OK! Hai să fie minoră pentru înmormântări  :)) Ba chiar aș face un manual de brand muzical. Dacă nu am fi bătuți în cap, am admite că unul dintre motivele pentru care baptiștii și penticostalii au succes este pentru că toate cântecele lor sunt preponderent vesele, în tonalitate majoră (nu mormăite) și cu versuri pozitive, fără arhaisime. „Căci cu noi este Dumnezeu” și alte cântece ce inspiră teamă, sunt neabordabile pentru marea majoritate a tinerilor. Există și Biserici în care se cântă frumos, dar acestea  sunt puține. Mă refer la cele ortodoxe. Să nu mă înțelegeți greșit. Nu vreau să aud la Voroneț funk sau pop rock. Vreau ceva cuminte, fin și melodios care sa îmi înalțe sufletul.
  2. Veșmintele preoțești, le-aș face mult mai simple. Atâtea aurituri, atâtea goblenuri, broderii, coroane, sclipiri… Mă dor ochii. Preoții nu transmit decența de care am vrea să fim înconjurați când mergem la o slujbă. Clerul ortodox este prea BLING – BLING. Un designer talentat ar putea face niște costume frumoase care să facă apel la tradiții și care să nu coste 100 de milioane bucata.
  3. Colaterale și stationary – site-ul e chiar slăbuț, revista BOR e simpatică, dar linia editorială e ciudată, televiziunea Trinitas are formate de emisiuni prea „bătrânești”, emisiunile la radio sunt fără viață. Ar putea fi mai atrăgătoare. Dacă tot ne-am făcut trust de presă „întru Slava lui Dumnezeu” hai să nu mai punem toate călugărițele moldovence să citească știri prost, emoționant și stâlcit. Biserica Catolică are un radio oficial superb.  O grilă de programe ce ar rușina Radio România Actualități prin calitatea emisiunilor și dezbaterilor. Mass media este o convenție. Iar publicul se cucerește vorbindu-i pe seama lui, nu de la alt nivel neinteligibil. Personal, cred că toate cheltuielile care se fac cu acest trust media sunt bani aruncați la coșul de gunoi din simplul motiv că aceste cheltuieli nu ating target-ul propus și, implicit, nu le observăm eficiența, un trafic crescut în biserici.
    Nimeni nu vrea Iron Maiden la Radio Renașterea. Dar nici slujbe continue și masluri nu am chef să aud.
    Hei BOR vorbește-mi despre temerile mele, ajută-mă să îmi înțeleg greșelile, îndreaptă-mă prietenește, explică-mi ușor, ajută-mă la modul real!
  4. Reîmprospătarea „training-ului” la preoți – aș face, serios vorbind, la fiecare 2 ani, câte un refresh al „curriculei” preoțești. Aș face conferințe pentru preoți și le-aș trezi în minte noile valori (bineînțeles dacă ele există), teme strategice de rezolvat pentru următorii 2 ani, întrajutorarea, proiectele sociale, implicarea în comunitate, s.a. Să fim serioși! După seminarul teologic  și facultate, preoții nu mai au parte de nici o recalibare profesională până la finele vieții ecumenice.
    Putem generaliza, putem greși, dar în teorie, în afară de cărțile din Seminar, de Biblie și Evanghelii, preoții nu mai pun mâna pe nicio altă carte „din industrie”  decât dacă au un bold personal în acest sens. Un preot ce și-a terminat școala în anii 70 și are acum 60 de ani, poate foarte bine să „predea” aceleași predici expirate an de an. Predica e singurul exercițiu liber ales pe care Biserica îl permite în comunicarea cu enoriașii în afara slujbelor. Un asemenea preot a trecut și Revoluția, și comunismul, și casete VHS, și DVD-urile, și plasmele3d și noi tot nu știm cât de adaptat este el la Noua Lume, la noile paradigme.
  5. Aș angaja un PR pentru instituție și pentru Patriarh. Nu ne putem baza pe charisma unui Bartolomeu Anania sau Teoctist. Există și oameni fără harul imaginii, fără darul de a fi plăcuți maselor. Imaginea lor poate fi îndulcită dacă un profesionist serios se gândește la asta. Daniel e încă tânăr și încă enoriașii nu ii acordă aceeași deschidere pe care bătrânețea i-o oferea lui Teoctist. Pentru toate cazurile de preoți care sar gardul, pentru toate scandalurile pe care enoriașii le creează, pentru toate Sărbătorile importante, eu aș folosi mereu o strategie în acord cu dogmele și cu consultarea Sfântului Sinod, din păcate compus în acest moment din persoane ultra-conservatoare.

 

Chiar dacă e creată de Dumnezeu, Biserica trebuie să fie CU și DESPRE oameni.

Fiți creativi în fiecare zi!
Doamne ajută!